Experienţa personală – îndepărtarea tatuajului

La vârsta de 16 ani mi-am făcut primul tatuaj pe omoplatul drept, roşu cu negru de dimensiuni 15cm/20cm. Maşina de tatuat cu care a lucrat persoana respectivă era improvizată, acul era bold şi tuşul era Rotring, tuş de scris pe hârtie. Nu e nevoie să îmi spuneţi că am fost inconştientă când am făcut asta, ştiu deja.

După 2 ani tatuajul a început să se comporte ciudat. În primul rând când se schimba vremea mă durea umărul, în al doilea rând la fiecare duş fierbinte liniile tatuajului se umflau destul de mult. La 20 de ani am ajuns la concluzia că trebuie să îl îndepărtez.

Cu recomandare am ajuns la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri şi m-a văzut un domn doctor la care din câte am înţeles nu se ajunge uşor. Dânsul s-a uitat la tatuaj şi mi-a spus că nu mă poate opera pentru că e prea mare şi o să rămân cu cicatrici. Mi-a spus de asemenea că nu îşi explică faptul că mă doare umărul, dar tatuajul se irită la apa caldă pentru că tuşul este foarte adânc în piele, ajungând până la stratul de grăsime. Mi-a spus că trebuie să îl îndepărtez deoarece există riscul ca din cauza acelui tuş să fac cancer de piele. M-a îndrumat spre Clinica Lasermed la doctorul Niculae.

Am sunat la Lasermed şi mi-am făcut o programare la doctorul Niculae. Dânsul m-a văzut şi a spus că putem începe şedinţele cu laser cu CO2, mi-a explicat că nu doare pentru că mi se aplică o cremă cu efect analgezic şi că cel mai probabil nu voi avea cicatrici. Mi-a spus că tatuajul nu va fi îndepărtat complet şi că nu ştie cât de mult va fi îndepărtat, rămâne de văzut în timp.
Ziua în care a avut loc prima şedinţa a decurs astfel:

Am ajuns la clinică şi asistenta d-lui doctor mi-a aplicat o cremă analgezică peste tatuaj şi mi-a spus să revin peste o oră (prima surpriză, nu ştiam că durează o oră să îşi facă efectul). Am localizat o cafenea în apropiere şi m-am plictisit timp de 50 de minute, apoi m-am întors la clinică. Am ajuns în sfârşit în sala de operaţii. Laserul arată ca un pix care în loc de pastă are o rază de lumina. Senzaţia nu era neapărat de durere, am simţit de fapt puţin mai multă durere decât atunci când mi l-am făcut. În încăpere a început să miroase a carne arsă destul de repede. Doctorul mă tot întreba dacă sunt ok, am aflat ulterior că cei mai mulţi pacienţi se manifestă destul de zgomotos, iar eu am stat cuminte şi nu m-am plâns de nimic.

La sfârşitul intervenţiei care a durat între 20 şi 30 de minute mi s-a aplicat pe zona respectivă o cremă granulata cu uree apoi un bandaj de dimensiuni 30cm/50cm. M-am îmbrăcat şi am plecat urmând să revin a doua zi pentru schimbarea bandajului (altă surpriză, nu ştiam de bandaje). În maşină (nu conduceam eu) a început să mă doară foarte tare umărul şi să mă usture zona tatuată. După 4 ore, de sub bandajul aplicat la clinică a început să curgă sânge. Am sunat să întreb dacă e normal, dar nu mai era nimeni decât un medic pentru urgenţe care mi-a spus că pot veni să mă vadă. Am ajuns înapoi, mi-a desfăcut bandajul, a zis: vai de mine! şi atât. M-a liniştit că nu s-a întâmplat nimic doar că rana a supurat mai mult decât normal, m-a bandajat şi mi-a urat mult noroc.

Seara mi-am dat seama că cineva trebuie să mă spele pentru că bandajul meu era pe jumătate de spate şi oricum dacă ridicam mână mă durea foarte tare.Tatuajul a supurat în continuare în cursul nopții şi durerile s-au intensificat însă am reuşit să adorm cu un somnifer.

A doua zi, dimineaţa, bandajul era îmbibat de sânge şi plasmă. Am ajuns la clinică mai repede decât doctorul, dar oricum pe dânsul nu l-am mai văzut până la următoarea intervenţie (altă surpriză). Asistenta dânsului (foarte drăguţă şi amabilă) mi-a spus că nu-i nimic, se întâmplă să mai supureze rana. Apoi a făcut un lucru pe care nu o să îl uit niciodată: cu crema aceea granulată cu uree (ureea este extrem de iritantă pe pielea sănătoasă, imaginaţi-vă ce face pe carne vie) a început să mă frece pe rană. Am crezut că o să leşin de durere, mi-au dat lacrimile ca unui un copil mic. Bineînţeles că nu mi-a spus nimeni despre partea asta. Când a terminat m-a rebandajat cu aceeaşi cremă cu uree şi mi-a arătat bandajul cu care stătusem peste noapte: pe compresele sterile se vedea clar tatuajul, exact conturul negre şi în mijloc roşu. Nu mi-a venit să cred cât de mult pigment s-a îndepărtat de la prima şedinţă.

A urmat altă zi cu bandaj îmbibat în sânge, dar nu atât de rău ca în prima zi. Altă noapte nedormită, alţi nervi cu spălatul şi cu durerile de umăr. La a două şedinţa de schimbat bandaje la clinică am avut parte de acelaşi tratament: frecat cu granule de uree. Mi-a explicat că trebuie să ţină rană deschisă cât mai mult timp, e singurul fel în care pigmentul poate fi îndepărtat.

Am avut parte de bandajare şi uree timp de 7 zile după care trebuia să mă bandajeze cineva acasă de două ori pe zi. Acei cineva care m-au bandajat pe mine mă încurajau că arată bine, dar nimeni nu a crezut că o să se vindece rana fără alte urmări. Compresele se lipeau de rană şi îmi turnau apa oxigenata să le dezlipească, apoi cu apa oxigenata spălau toată zonă respectivă după care mi se aplică baneocin (antibiotic) primele 3 zile şi dermazin (cicatrizant) următoarele. Schimbatul bandajului dura 10 minute şi se făcea cu pauze pentru că durerea era insuportabilă.

Bandajele erau necesare până când rana se vindeca, în cazul meu 3 săptămâni de la şedinţa de laser, dar am aflat că sunt caz fericit. Chiar doctorul mi-a spus că mă vindec repede şi frumos.
Rezultatele au fost bune şi am revenit după 6 săptămâni pentru o nouă şedinţa, nu sunt genul de persoană care să se dea bătută. Totul s-a repetat, mai puţin faptul că zona nu a supurat atât de mult că prima dată şi că acum ştiam la ce să mă aştept.

Am făcut în total 13 şedinţe la capătul cărora doctorul a spus că laserul cu CO2 nu mai are nici un efect asupra tatuajului meu şi că trebuie să îl încercam pe cel cu rubin. În acel moment tatuajul era îndepărtat în proporţie de 90%, nu mă mai durea umărul când se schimba vreme şi nici nu se mai irita de la apa caldă. Am acceptat să fac o şedinţa cu laser cu rubin care s-a desfăşurat în mod banal: procedura cu laser a fos la fel apoi am fost bandajată fără crema cu uree. Mi-a spus că a două zi trebuie să îmi dau jos bandajul şi nu mai este nevoie de altă îngrijire specială a zonei. Am făcut fotografii înainte şi după, eu nu am sesizat nici o diferenţă.

În tot acest timp am citit foarte mult din domeniul laserului şi ştiam că în România nu sunt lasere performante. Am abandonat aşadar clinica Lasermed pentru ca doream in continuare rezultate şi găsisem o clinică în Germania care avea ultima tehnologie de laser şi eram hotărâtă să merg pentru o şedinţă, dar s-a întâmplat ceva în viaţa mea mai important decât tatuajul. În următorii ani lucrurile s-au schimbat de prea multe ori că să mai revin la ideea clinicii din Germania.

Procesul de îndepărtare a tatuajului a durat aproximativ un an şi opt luni, iar în jumătate din acest timp eu am avut bandaje şi m-am spălat pe păr în chiuvetă. După 6 luni deja mă puteam spăla singură şi pe corp, nu aveam nevoie decât de schimbatul bandajelor de două ori pe zi. Mi s-a spus că trebuie să feresc tatuajul de soare 1 an de la ultima şedinţă şi când am fost la mare l-am acoperit mereu în strat gros de produs cu SPF 50. Costurile au fost mari, dar depind de mărimea tatuajului şi nu are rost sa dau cifre mai ales că s-au schimbat cu siguranţă. Totuşi, cu cat este tatuajul mai nou şi tuşul mai la suprafaţa pielii cu atât veţi avea rezultate mai bune. Am văzut tatuaje din generaţia nouă îndepărtate după doar 4 şedinţe.

Când m-am reîntors în Timişoara eram deja împăcată cu tatuajul meu care încă se vedea, puţin ce-i drept, dar nu aveam nici o cicatrice însă pielea era vizibil agresată. După câţiva ani am hotărât că tot ce pot să fac ca să îl ascund este SĂ ÎMI FAC ALT TATUAJ peste el. Bineînţeles că noul tatuaj este făcut într-un salon autorizat, cu maşină şi tuşuri profesionale. Noul tatuaj nu m-a deranjat niciodată şi l-a acoperit pe vechiul foarte bine, doar dacă ştii şi te uiţi foarte atent îţi dai seama că este un cover.

Nu îmi pare rău ca am urmat procedurile cu laser, îmi pare rau că nu s-a reuşit îndepărtarea totală. Am ataşat două fotografii: prima este cu tatuajul cel nou în faza de contur, se vede clar tatuajul cel vechi roşu şi negru; cea de-a doua fotografie este cu tatuajul finisat, lumina nu este prea bună însă.

Notă: Comentariile clinicilor sau persoanelor care promovează clinici/medici pentru îndepărtarea tatuajelor nu voi fi publicate. Vă rog să vă faceți reclamă pe site-urile voastre.

107 comentarii

Scrie un comentariu
  • nici nu vreau sa ma gandesc cata durere ai indurat.. cand eram mai mica imi doream si eu mult un tatuaj, dar normal, parintii nu erau de acord. Apoi am mai crescut si am inceput sa ma gandesc la cum ar arata respectivul tatuaj pe pielea mea cand voi fi foarte in varsta.. Nu stiu, pur si simplu la asta ma gandesc. Si nu mai vreau in ruptul capului sa-mi fac. Mai ales unul mare. Si mereu incerc sa-i conving si pe cei din jur de ideea renuntarii la tatuaj. Oricum, fiecare face ce vrea. Imi plac emisiunile de genul LA Ink, Miami Ink.. ma uit cu drag si doar atat.

    Bine ca tu ai fost un caz fericit 🙂 Am avut un coleg care-si facuse un tatuaj destul de mare pe picior. Dupa cativa ani a inceput sa schiopateze de la el, urma tot felul de tratamente ca sa-i treaca. Deci nu-i de joaca, mai ales daca persoana care tatueaza nu are aparatura profesionala..

    Te pup

  • Nici nu vreau sa ma gandesc la costuri…si prin cata durere ai putut sa treci, pfiuuu….Dar eu am o curiozitate, vreau sa vad poze cu tatuajele tale, cum fac?! 😀

    • Buna Federova,
      De ieri, de cand stiam despre ce o sa scriu astazi caut cele doua fotografii inainte si dupa laserul de rubin, dar sunt pe hartie si nu reusesc sa le gasesc in gramada de diverse lucruri pe care le-am pastrat.
      Cele cu cover-ul le astept astazi, sunt pe my space la cel care mi le-a facut, dar vad ca nu pot accesa fisierul de fotografii. Mi le va trimite si o sa le pun in articol.

  • wow. nu stiam ca dureaza atat de mult scoaterea unui tatuaj. la cat sunt eu de fricoasa asta m-a linistit pentru a nu-mi face niciodata un tatuaj 😀
    prin clasa a 9-a aveam si eu ganduri de a marca perioada aceea de viata printr-un tatuaj, insa m-am gandit ca daca peste ani si ani nu-mi mai place, n-am ce sa fac. nu stiu cum de ai suportat toate sedintele si ingrijirile de dupa, pentru ca mai apoi sa-ti faci alt tatuaj peste (dar e alegerea ta). chiar asa urat se vedea pielea din acea zona?

    • Buna Cristina,
      Depinde de cat de adanc este. Am avut de ales intre a-l scoate sau a risca sa fac cancer de piele, cred ca oricine ar fi facut la fel.
      Mi-am facut alt tatuaj pentru ca cel vechi se vedea ca o umbra inestetica, dar este facut bine si tusul este la suprafata, nu voi avea probleme de sanatate din cauza lui.
      Acesta este al treilea si ultimul, toate trei sunt facute profesionist. In afara de cele trei am si sprancenele tatuate, am scris despre ele miercurea trecuta.

  • Of , Corina, cate ai patimit pentru tatuajul ala, dar e important ca acum totul s-a rezolvat. Cand ne-am intalnit am vazut ca ai un tatuaj pe omoplat, dar nicidecum nu se vedea ca este un cover.
    In timp ce citeam articolul, parca m-a apucat frica sa nu patesc si eu asa cu tatuajul meu, cel de la sprancene: sa-si schimbe aspectul, culoarea, etc. ca nu stiu ce as face, sincer.
    Foarte bine punctat articolul, iar pentru cei interesati si foarte folositor .
    Te pup.

    • Buna Andreea,
      Da, acela este si nu se vede ca e cover.
      Tusul folosit la sprancene este diferit si nu ar trebui sa isi schimbe culoarea, el se deschide incet incet la culoare, dar nu are voie sa se faca verde, albastru sau gri asa cum se fac cele de pe corp permanente. Geo face sprancene de multi ani si sunt convinsa ca tusurile sunt ok. Eu ma fac in iulie, daca vrei poti sa ma insotesti sa vezi cum face si altcineva.

  • Socanta experienta….nu ma gandeam ca implica atatea sedinte, timp, bani si mai ales durere. Felicitari pentru determinarea de a merge pana la capat.
    Mai trist e cand nici macar nu il faci pentru tine si dincolo de motivatia aceea specifica nu mai exista nimic. Ma refer la cuplurile cu tatuaje pereche, sau separat dar dedicate celuilalt. Nimeni nu garanteaza vesnicia sentimentelor, ce-o sa faci cand Ion+Maria nu mai = LOVE? :)) Glumesc, dar intelegi ideea….ani in sir m-a batut gandul fiindca persoana de langa mine isi dorea o astfel de „dovada”. Nu vreun nume, Doamne fereste, ci un fel de verigheta. Ma bucur ca am avut taria sa refuz pana la urma, azi nu doar ca nu mai insemna nimic dar mi-ar fi venit sa urlu stiind ca port o amintire neplacuta pentru totdeauna. In plus, cred ca cel cu care mi-as imparti viata nu ar fi deloc fericit sa stie ca sub verigheta pusa de el am una tatuata pentru altul. 🙂
    Daca tot nu se pot abtine, macar sa-si faca ceva cu semnificatie bogata ca atare, nu asociata unei alte persoane. Ceva care te reprezinta si iti place.
    In continuare mi-ar placea un tatuaj, insa mai micut si neaparat intr-o zona unde sa fie acoperit la nevoie de o tinuta pentru servici.

    • Buna Ramona,
      Bine ai facut ca ai refuzat sa faci un tatuaj pentru altcineva, pana la urma este pielea ta. Daca iti faci sau nu depinde doar de tine, dar vreau sa iti spun ca in urma cu cativa ani am avut un mic soc in legatura cu tatuajele si persoanele tatuate. Am fost la Biker Fest in Italia si l-am cunoscut pe al doilea cel mai tatuat om din lume, am si facut fotografii cu el. Prietena mea care lucra pentru organizatori servea la un bar si m-a rugat sa ii tin locul 2-3 ore pentru ca era foarte obosita. Astfel am ajuns sa servesc bere bikerilor si sa imi petrec 3 ore de poveste alaturi de diverse personaje. Printre cei care au stat la bar tot acest timp a fost un neamt de 65 de ani care spunea ca s-a casatorit cu motocicleta lui si acest al doilea cel mai tatuat om din lume (la momentul respectiv). Destul de beti, cei doi au discutat (normal) despre tatuaje si motoare. Si cel tatuat a spus ca el daca ar avea din nou viata nu si-ar face nici un tatuaj si ca nici o persoana care are tatuaje nu ar mai face din nou acelasi pas pentru ca de fapt aceste desene pe corp nu iti aduc nici un beneficiu si in scurt timp chiar uiti ca le porti. In afara de pustanii teribilisti (si cazul meu la 16 ani) nici un om cu scaun la cap nu si-ar face din nou tatuaje. Eu l-am intrebat cand si-a dat seama de acest lucru de ce nu s-a oprit si mi-a raspuns ca oricum nu mai conteaza daca ai unul sau 100, raul este deja facut.
      In acea zi toti cei care aveau tatuaje au recunoscut ca e adevarat ca nu si-ar mai face, iar aia erau barbati fiorosi cu motoare, barba, rasi in cap si multe tatuaje. Si eu am recunoscut ca nu mi-as mai face nici unul daca as putea sa am din nou 16 ani si sa stiu ce stiu acum.
      Printre actele mele de teribilism s-a numarat si piercingul in buric si spranceana care s-au soldat si cu o infectie urata, dar bine ca m-am desteptat.

  • Omg!!! Si eu am de scos unul..dar..am ramas muta. Nu-mi doresc sa trec prin ce ai trecut tu. Eu am unul de vreo 10-11, nu am probleme cu el, dar nu imi mai place. Nici inainte nu mi-a placut, l-am facut din teribilism. Acum ma gandeam ori sa-l scot, ori sa-l mai bat odata cu o culoare bej, sa-l acopere, apoi sa-mi fac altul deasupra. Ma gandesc ca a mai avansat tehnologia de acu 10 ani si e mai simplu si sigur laserul.
    P.S. Cel mai mult imi place rubrica „Experienta personala”..o citesc cu sufletul la gura:) Ai trecut prin multe „nebunii” cand erai „mica” 😉 O prietena si-a turnat solutie cu acid de spalat wc peste tatuaj, mai multe zile la rand, pana l-a scos, dar i-a ramas pielea arsa si umflata.

    • Buna Raluca,
      Iti pot spune cu siguranta sa bati culoare bej sa il acopere nu functioneaza. Cover-urile se fac peste tatuaje si se fac fara sa il indepartezi cu laser asa cum am facut eu, dar al meu era mare si foarte multa culoare, un cover clasic nu ar fi fost prea usor de facut, mai ales ca eu trebuia neaparat sa indepartez acel tus din stratul de piele.
      Nu stiu in ce fel a avansat tehnologia in Romania, dar in SUA chiar si in urma cu 10 ani erau lasere destul de performante.
      Eu zic ca s-a chinuit degeaba prietena ta cu acidul. Fierul de calcat e cea mai scurta si simpla care de indepartare a unui tatuaj 🙂 Bineinteles trebuie sa fii un om ‘deosebit’ sa iti provoci singur arsuri.

  • Stiam ca tatuajele se indreapta greu dar niciodata nu mi-am imaginat ca este atat de complicat.
    Tatuajul tau nu a fost indepartat complet pentru ca tehnologia nu era cea mai buna sau pentru ca era prea adanc? (amandoua?)

    • Buna bored,
      Succesul indepartarii unui tatuaj depinde de culoarea cu care este facut, adancimea, tipul de tus folosit (un tus pentru hartie va fi mai greu de indepartat decat un tus special formulat pentru piele), culoarea pielii (cu cat mai alba pielea cu atat sunt rezultatele mai bune), tipul de laser si mai ales de felul in care reactioneaza pielea ta la acel tratament. Rubinul, cel care nu a facut nici o diferenta pe pielea mea, era cotat cel mai bun laser din Romania la momentul respectiv, iar metoda cu CO2 este destul de barbara. Totusi cea cu CO2 a functionat in cazul meu. Luand toate in considerare cazul meu a fost un adevarat succes pentru ca m-as fi incadrat la maxim 70 %, iar tatuajul meu a fost indepartat in proportie de 90% si medicul a spus ca s-a intamplat asta din cauza pielii si organismului meu, lucruri imprevizibile de altfel.
      Am avut si in alte situati operatii, taieturi si cusaturi si in mare parte m-am vindecat repede si fara prea multe urme.

  • Buna! Am si eu un tatuaj de 4 ani, tot cu super-mega tusul Rotring facut, la baza gatului, pe spate si ma deranjeaza la soare! Ma doare (usor, dar sesizabil), il tin acoperit pe cat posibil si cand nu se poate, il dau cu crema cu fps. Ma intrebam daca mai are altcineva senzatii de disconfort in zonele tatuate, dar nu prea am pe cine sa intreb. Operatia de indepartare a tatuajului era printre primele lucruri pe „when i get rich wishlist”, dar nu cred ca sunt dispusa sa trec prin ce ai trecut tu. Foarte bine-venit articolul acesta!

    • Buna Adina,
      Cred ca ar trebui sa vezi un medic in legatura cu tatuajul. Rotringul din pacate contine ingrediente foarte nocive pentru piele. Daca e mic se poate indeparta cu bisturiul.

  • Omg, scary ! Am si eu un tatuaj in partea stanga sub ombilic, l-am facut in 2005 dar inca nu imi pare rau. Si al meu se umfla putin dupa dus dar nu ma doare si nici nu m-a deranjat vreodata.
    Dar nu mai vreau altele, imi este de ajuns asta. 🙂
    Daca as avea un tatuaj pe care mi-as dori sa il indepartez , mi-ar fi teribil de frica mai ales dupa ce am citit la tine. Sincer, cred ca as renunta la idee.

  • si eu am unul care nu mi-a facut niciun fel de probleme, s-a vindecat destul de repede si frumos cand l-am facut numai ca acum, fiind mai „inteleapta ” ca acum 3 ani cand l-am facut as vrea sa-l sterg insa mai mult pt ca este la vedere ( pe gamba), daca era intr-un loc mai putin vizibil nu as fi avut nicio problema.

    As vrea sa merg la medic sa-mi spuna ce sanse de reusita as avea daca l-as scoate cu laser, daca tot ma „chinui”macar sa se duca in proportie mare.

    Al meu este cu negru, rosu si putin portocaliu, vreo 8 cm, pielea mea este ft deschisa. De cand mi-ai spus ca astazi o sa ai un post despre indepartarea tatuajelor, l-am asteptat cu nerabdare numai ca acum sunt dezamagita, ma asteptam la o „minune” 🙂

  • Am simtit cum ma doare zona umarului in timp ce citeam 😐 Eu am 23 de ani si ma gandesc sa imi fac un tatuaj, dar momentan a ramas si va ramane pentru o perioada nedeterminata la stadiul de dorinta.. Din mai multe motive, dar cel mai important, nu simt sa il fac acum..

    Tocmai din cauza a ceea ce ai patit tu stau atat de mult sa ma gandesc daca sa imi fac sau nu.. Petru ca nu vreau sa ajung in punctul in care sa spun, nu-l mai vreau, il scot, si pentru un capriciu sa sufar atat.. 😐 Nu stiu daca pana la urma imi voi face sau nu..

  • Saracuta, cate ai indurat!
    Nu stiu daca as mai fi acceptat un tatuaj, indiferent cum se vedea, dupa toata suferinta indurata.
    Cred ca dezvoltam o fobie..mai mult ca sigur..

    Sanatate multa! :*

  • am si eu doua tatuaje si tare m-am temut inainte de-a le face. tatal meu are si el un tatuaj si mereu mi-a zis „tata, nu nu si nu!”. 10 ani m-am gandit daca sa mi-l fac sau nu. la primul a fost mai greu. acum il am si pe-al doilea si ma gandesc si la al treilea. am fost inainte la dermatolog pt ca am psoriazis si mi-a fost teama ca de la rana sa nu dau in alte alea si mi-a spus ca atata timp cat nu e facut cu culoarea rosie, e ok. foarte multe persoane se confrunta cu alergie la tusul rosu. acum daca mi-o parea rau ca le-am facut…o sa vad cu trecerea timpului. sper doar sa nu ma confrunt cu ce te-ai confruntat tu ca mi se face parul maciuca numai la gandul asta.

  • experienta ta mi-a scos definitiv si irevocabil din cap ideea de a imi face vreodata vreun tatuaj! Ai fost foarte perseverenta, probabil eu as fi abandonat in cazul unei dureri atat de mare chiar daca de obicei nu ma dau invinsa asa usor…

    Pupici

  • Doamne, Corina! M-ai convins! S-a dus orice gand pe care il aveam de a-mi face un tatuaj. In caz ca l-as face si m-as hotari mai tarziu sa il scot, nu as suporta durerea. Ma intreb ce parere ai acum despre durerea de masea, dupa ce ai trecut prin chinul ala.

  • Buna! interesant articolul atat pt cei care iubesc tatuajele cat si pt cei care doar le admira :).N-as fi crezut ca procedura de indepartare e atat de chinuitoare… bravo! ai dat dovada de maxima anduranta! …
    p.s. poti sa ne zici ce reprezenta vechiul tatuaj?

  • Te felicit,esti o curajoasa!
    Imi place foarte mult cum scrii,mai ales cum povestesti experientele tale proprii. Am aflat de tine de pe blogul Cameliei si te urmaresc saptamanal(in perioada asta sunt foarte ocupata),desi nu obisnuiesc sa las comentarii.
    Felicitari si pentru munca ta. Este de mare ajutor ce ne povestesti.

  • Aceeasi poveste, omoplatul drept, tatuaj cu negru si rosu…as dori sa stiu cat te costa o sedinta cu laser. Al meu este mult mai mic, are 3 cm atat in lungime cat si in latime…dar as vrea sa-mi fac o idee de preturi…

    • Buna Ada,
      Nu pot spune cat m-a costat pentru ca nu este relevant mai ales ca au trecut ceva ani de atunci si pentru ca fiecare tatuaj are alt pret in functie de dimensiuni, culori, clinica, etc. Cel mai bine este sa mergi la o clinica unde sa iti spuna cat costa.

  • Buna

    Am citit articolul tau pe care il consider extrem de util si informativ.
    As vrea sa il adaug impreuna cu pozele si pe blogul meu daca se poate.
    Astept raspuns pe email, multumesc si o seara excelenta in continuare.

    Bogdan

  • acum 3 luni mi-am tatuat sprancenele …nemultumita de ale mele,dar acum mi-as fii dorit sa nu mi le fii tatuat! au o culoare ciudata…mov negre nici nu stiu ce culoare sa zic ca e :))) :((( si nici forma nu este prea reusita? ce sa fac? o metoda mai ieftina….
    cati ani sa astept sa se mai estompeze? si apoi sa le fac din nou in alta parte… ce sa fac? am un ten foarte deshis si ele sunt foarte inchise,nu am scapat de creion nici acum,in urma tatuajului…prost,sunt nevoita sa ma dau cu creion peste ele….binenteles fara machiaj arat oarecum ciudat,si au o forma de parca ma incrunt putin…
    ce sa fac?

    • Buna Alina,
      Culoarea tusului poate fi inestetica daca tusul nu este special pentru sprancene. Dupa 3 ani nu ar mai trebui sa ai urma de tus pe piele, daca este tus special. Poti accelera estomparea lor daca folosesti exfolianti chimici.

  • Buna!
    imi place faptul ca ai avut curajul de a povesti prin ce ai trecut, insa nu cred ca noi, cele care citim, trebuie sa ne inspaimantam de tatuaje. Al tau era foarte prost facut din toate punctele de vedere, ori in ziua de azi se lucreaza mai bine. Eu am fost la Industrial Tatoo, care mi s-au parut niste baieti super profesionisti, si mi-am facut un tatuaj de cca 10cm in spatele gambei drepte. Se vede doar vara, cand am picioarele descoperite, nu m-a deranjat niciodata si n-am avut probleme cu el. Iar daca voi vrea sa mi-l indepartez, banuiesc ca va fi mult mai simplu decat prin ceea ce ai trecut tu.

    Am interpretat articolul tau mai mult ca pe o atentionare la adresa deciziilor pe care le facem vis-a-vis de sanatate, si nu ca pe un articol anti-tatuaj. Pana la urma asta e important; eu am asteptat pana la 20ani ca sa am mintea destul de coapta incat sa mi-l fac.
    Numai bine,
    Irina

    • Buna Irina,
      Experienta mea este vis-a-vis de indepartarea cu laserul, nu incearca sa inspaimante pe nimeni. Al meu era facut cu tus de scris pe hartie si cu ac de seringa in urma cu 15 ani. Tot ce se face in zilele noastre este mult mai usor de indepartat bineinteles.
      Nici macar nu se vrea o atentionare acest articolul, doar descrierea experientei mele.

  • Buna ! Mi-am facut si eu un tatuaj acum cateva luni, pe omoplatul stang, insa nu am avut inca nici o problema cu el. S-a vindecat extrem de repede, mai repede decat se astepta inclusiv tatuatorul, l-am terminat in 2 sedinte, nu se umfla la dus, nu ma doare la soare, nu ma mananca si nici nu am alte probleme cu el. Sper sa fie ok si in continuare si sa nu imi faca nici o problema ca mi-e groaza de ce ai scris tu aici, mai ales ca si al meu e destul de mare.
    Cred ca cine isi doreste cu adevarat un tatuaj se gandeste bine inainte unde o sa si-l faca, cine o sa-l faca si cu ce „scule”. E o diferenta imensa intre tatuajele profesioniste si cele facute cu tus rotring.
    Multumesc ca ai impartasit experienta ta si e bine sa o citeasca cat mai multa lume, in special tinerii care habar nu au cu ce se „mananca” asa ceva.
    Daca as putea sa ma intorc in timp nu as face altceva, nu regret alegerea facuta si chiar ma gandesc deja la al doilea.

  • buna pasagera,
    imi vine sa plang. iar. deja bocesc de ieri. tatuajul meu are 24 de ore si vreau sa-l scot partial fiindca nu a iesit cum mi-am dorit si de cand m-am intors de la salon caut solutii prin care sa-l scot. planul ar fi fost similar, adica sa-l scot cu laser si sa-mi fac altceva peste, dar nu cred ca as putea sa am taria ta de caracter. am inteles ca tatuajele proaspete se scot mai greu decat alea vechi.
    intrebarea era daca ai auzit de crema rejuvi si cum sau daca functioneaza ori e doar o alta pacaleala.

    • Buna Oana,
      In primul rand cred ca ar trebui sa reanalizezi situatia. In locul tau eu as sta cateva zile, as lasa pielea sa se vindece, oricum nu poti face altceva. Daca doresti sa indepartezi un tatuaj este cel mai bine sa actionezi cat mai repede, inainte ca pigmentii sa se „aseze” in piele. Exista si optiunea de cover, e mai putin dramatica.
      Despre crema nu stiu, daca imi spui ingredientele iti pot spune cum actioneaza asupra pielii, dar ma indoiesc de existenta unei creme care sa indeparteze tatuaje.

  • Buna. Am si eu un tatuaj in partea stanga a abdomenului facut cam acum 2 ani. Nu imi pare rau ca l-am facut, dar imi pare rau ca m-am dus la cine nu trebuia. Nu mi-a iesit cu mi-am dorit. E destul de marisor, are cam 7 cm latime si vreo 17 cm lungime. Sa il repar sau sa fac un cover ar insemna sa-l mai maresc, si nu vreau. Singura solutie este sa-l scot. Dar n-as vrea sa trec prin ce ai trecut tu. Ma gandesc la indepartare prin excizie chirurgicala. Are cineva idee cam cat costa aceasta interventie? Din ce am citit e mai accesibila decat cu laserul, nu necesita spitalizare, doar ca ramane o cicatrice. Si sincer, prefer o cicatrice decat un tatuaj care nu imi place :(. Multumesc !

    • Buna Oana,
      Imagineaza-ti ca o sa ti se ia grefe de piele de pe coapse pentru interventia chirurgicala. Aceasta optiune (in cazul tatuajului meu mare) nu a fost pe placul meu, am preferal laserul.
      Pentru costuri mai bine ar trebui sa consulti un medic care face astfel de interventii.

  • BUNA…MA NUMESC ADRIAN SI SUNT DIN BUZAU…AM CITIT CU MULTA CURIOZITATE RELATARILE TALE…ACUM O LUNA MI-AM FACUT UN TATUAJ PE UMAR SI NU A IESIT ASA CUM A-MI DOREAM EU…GHINION…L-AM PRINS PE ACEL TATUATOR PUTIN DROGAT SI MI LA FACUT NASOL…TIPU E SUPER MESERIAS AN ACEASTA ARTA….MI-A MAI FACUT UNUL PE OMOPLAT SI-A IESIT SUPER…DIN ACEST MOTIV M-AM GANDIT SA MI-L FAC PE ASTA PE UMAR…AM UITAT SA-TI SPUN CA ACUM SUNT AN LONDRA SI AICI MI-AM FACUT TATUAJUL…VREAU NEAPARAT SA-L SCOT CU LASER SI AM SUNAT LA O CLINICA SPECIALIZATA PENTRU O PROGRAMARE….DAR MI S-A APUS CA TREBUIE SA TREACA 6 LUNI DE CAND MI L-AM FACUT PT A PUTEA FI SCOS..,VREAU SA TE ANTRB DACA STII SIGUR CA,,,,,,,,CU CAT AL SCOTI MAI REPEDE CU ATAT E MAI BINE????? ORICUM.. O SA ANCERC SI LA ALTA CLINICA…O SA TE TIN LA CURENT CU CE FAC..

    • Buna Adrian,
      Te rog pe viitor sa eviti litere de tipar, iti multumesc pentru intelegere.
      Laserul pe care l-am folosit eu in acel moment permitea indepartarea tatuajului l-a scurt timp dupa ce a fost facut, dar bineinteles depinde de tipul de laser. Nu am avut cicatrici in urma procedurii.

  • Aaaaa Corina abia acum am dat de postarea asta a ta si la primul paragraf m-am speriat putin ca aveam impresia ca ai scris despre mine :)) Si eu am un tatuaj, rosu cu negru, pe omoplat, facut fix la 16 ani in niste conditii de nici nu mai vreau sa imi amintesc. 😀
    Din fericire nu am avut niciodata probleme cu el, chiar m-am mirat, pentru ca eu am o piele extrem de pacatoasa. Si inca imi place ca are o semnificatie pentru mine, nu as vrea sa trebuiasc sa scap de el. Mi se par ingrozitoare experientele prin care ai trecut cu el cu laserul.
    Noul tatuaj arata foarte bine….si eu vreau sa mai imi fac unul, o ambigrama …dar inca nu sunt decisa vis a vis de locatie ;))

  • Wow, povestirea asta m-a speriat putin, nu imi inchipuiam ca este atat de dificil. Am si eu un tatuaj facut acum vreo 8 ani pe care m-ar bate gandul sa-l scot. A fost facut cu un aparat artizanal, habar nu am ce tus a fost folosit (da, am fost super-mega-inconstienta, la fel ca si altii eram pustoaica teribilista). Din fericire nu e foarte mare (3 cm latime, 4 lungime) si s-a decolorat atat de tare incat cred ca daca mai astept cativa ani, se duce singur :))) Din fericire nu am avut niciodata vreun disconfort de la el, insa nu imi mai place deloc modelul. Dupa cum ziceam, eram mica si teribilista si vroiam un tatuaj, fara sa am vreo idee anume, asa ca acum am o forma fara nici o semnificatie pe piele. Mai am si varianta de a face altceva deasupra, insa nu vreau un tatuaj mai mare … daca se poate, mai mic! Ma felicit ca macar l-am facut intr-un loc in care sa il pot acoperi cu usurinta in niste haine office sau o rochie eleganta.



Te rog să citești cu atenție articolele de pe acest blog și comentariile (folosește motorul de căutare din partea dreapta, sus), pentru majoritatea întrebărilor tale există deja un răspuns scris. Te rog să îmi scrii așa cum ți-ai scrie ție (reclamele, sfaturile impertinente și altele de genul nu vor fi aprobate).

Comentariul tău va fi aprobat atunci când voi avea răspunsul potrivit întrebării tale și timpul necesar pentru a-l scrie. Din lipsa de timp nu voi răspunde întrebărilor care cer analiza listei de ingrediente a produselor cosmetice.

Pentru recomandări și întrebări despre produsele Paula's Choice te rog scrie mail la info@paulaschoice.ro.

Mulțumesc pentru înțelegere. Multă sănătate!

Scrie un comentariu

Toate drepturile asupra conținutului sunt rezervate Pasagera.ro. Reproducerea informațiilor de pe site este strict interzisă și pedepsită conform legii drepturilor de autor.