God, grant me the serenity
to accept the things I cannot change,
courage to change the things I can,
and wisdom to know the difference.

googleplusrssrss

1
De ce nu toate produsele care conţin AHA sau BHA au efect exfoliant?
2
Cu ce putem exfolia pielea?
3
De ce trebuie să realizăm exfolierea pielii
4
Toate tipurile de piele au nevoie de exfoliere
5
Să înţelegem cum funcţionează celulele pielii
6
Alcoolul – ingredient iritant
7
Concentraţiile ingredientelor din produsele cosmetice
8
Este nevoie să vă schimbaţi produsele cosmetice pentru a nu se „obişnui” tenul cu ele?
9
Produse dermatocosmetice, noncomedogenice şi testate dermatologic
10
Produsele cosmetice „hipoalergenice” sunt mai bune pentru pielea sensibilă?

De ce nu toate produsele care conţin AHA sau BHA au efect exfoliant?

Sau mai precis, de ce marea majoritate nu au nici un efect?
O dată cu descoperirea efectelor benefice ale exfolianților chimici şi promovarea lor de către medici, au apărut şi companiile cosmetice oportuniste care vând produse etichetate exfoliante care nu conţin nici un ingredient exfoliant sau conţin acizi, dar nu sunt eficienţi.

Pentru cine nu ştie: pH-ul este numărul care măsoară cât de acid sau bazic (alcalin) este un produs; valoarea 1 reprezintă cea mai mare aciditate, iar valoarea 14 reprezintă cea mai mare alcalinitate. Apa de la robinet are pH între 6 şi 8 (depinde de duritatea ei), în medie considerat 7, iar acest pH este pH-ul neutru. pH-ul pielii este între 4.5 şi 6, în medie considerat 5.5, observăm că pielea este uşor acidă, de unde a venit şi numele stratului protector al pielii – acid mantle.

Citește mai departe

Cu ce putem exfolia pielea?

Am spus în articolele anterioare că exfolianţii chimici sunt AHA (alpha hydroxy acid) şi BHA (beta hydroxy acid).

BHA este un singur acid, şi anume acidul salicilic, iar în lista de ingrediente îl găsiţi sub denumirea de „salicylic acid”.
AHA însă poate fi o varietate de acizi: acidul glicolic (glycolic acid), acidul lactic (lactic acid), acidul tartaric (tartaric acid), acidul malic (malic acid). Dintre toţi acizii de tip AHA, cel mai des folosiţi şi mai eficienţi sunt acidul glicolic şi lactic.

Citește mai departe

De ce trebuie să realizăm exfolierea pielii

Cea mai bună comparaţie a exfolierii tenului (la o scară mult exagerată) este comparaţia cu îndepărtarea stratului cornos de pe călcâie. Dacă observaţi călcâiul, pielea este decolorată, uscată, liniile sunt pronunţate, neplăcută la pipăit. Iar tot acest aspect este dat de grupurile de celule moarte acumulate în stratul superior al pielii. Când se îndepărtează aceste celule (procesul poate fi agresiv, dar nu este dăunător cu nimic), călcâiul arată mult mai bine. Mai mult decât atât, acum crema hidratantă aplicată chiar poate intra în piele, nemaifiind împiedicată de celulele moarte. Rezultatul: o piele care arată mai tânără, este catifelată, liniile au dispărut.
De aceleaşi rezultate beneficiază pielea, oriunde pe corp, diferă doar metoda de exfoliere, restul corpului nu are nevoie de un tratament agresiv.

Citește mai departe

Toate tipurile de piele au nevoie de exfoliere

Deteriorarea pielii datorită soarelui (sau altor factori externi) face ca stratul superficial al pielii să devină mai gros şi stratul de profunzime (cel care are în componenţă structuri de susţinere – colagen şi elastină) să devină mai subţire şi inflexibil, toate astea ducând la încetinirea procesului de regenerare al celulelor pielii şi de asemenea la încetinirea procesului de desprindere a celulelor moarte din matricea intercelulară. Citiţi Să înțelegem cum funcționează celulele pielii pentru descrierea detaliată a acestui proces.

Citește mai departe

Să înţelegem cum funcţionează celulele pielii

Stratul de celule moarte de la suprafaţa pielii (stratum corneum) „năpârleşte” în mod regulat – milioane de celule se desprind de matricea intercelulară în fiecare minut. Alte milioane de celule noi se nasc în straturile profunde ale pielii (stratul basal), ele migrând spre suprafaţă, în drumul lor îşi schimbă de multe ori forma, în final murind şi formând stratul extern protector al pielii, de unde ulterior se descuamează.

Acest ciclu al celulelor durează (în funcţie de vârstă, cu aproximaţie) 28 de zile, de la naştere până la desprinderea din matrice. Când suntem tineri, celulele se regenerează, călătoresc, se transformă, mor şi se desprind de matrice într-un timp foarte scurt, cu cât înaintăm în vârstă acest proces încetineşte, ajungând la vârsta de 20-30 de ani la 3 săptămâni. Viteza cu care se regenerează pielea este dată de doi factori: cantitatea de estrogen în sânge şi procentul de deteriorare al pielii – pielea se deteriorează cel mai mult datorită lipsei de protecţie solară, sau mai rău, expunerea la soare.

Distrugerea pielii datorată soarelui şi înaintarea în vârstă reduc abilitatea pielii de a se regenera în mod sănătos şi normal. În afară de a vă proteja de soare, a folosi produse benefice (curăţare, hidratare), mai există ceva ce puteţi face pentru a vă ajuta pielea să grăbească producerea de celule noi şi anume exfolierea.

Celulele pielii ar trebui să se exfolieze singure, în mod natural, dar acest lucru din păcate nu se întâmplă, pielea are nevoie de puţin ajutor.
Notă: Acum poate e mai uşor de înţeles de ce este nevoie câteodată de mai mult de o lună pentru a observa în totalitate efectele unui produs cosmetic.

Bibliografie
Skin Research and Technology
The Original Beauty Bible, Paula Begoun

Alcoolul – ingredient iritant

Dacă credeaţi cumva că alcoolul vă poate ajuta în lupta cu acneea sau că pur şi simplu e benefic pentru piele pentru că este dezinfectant, vă înşelaţi. Ca să fie dezinfectant alcoolul trebuie să aibă o concentraţie de peste 60%, iar în industria cosmetică nu există produs de genul, majoritatea au în jur de 20% alcool. S-au făcut numeroase teste care au dovedit că nici în concentraţii foarte mari alcoolul nu poate distruge bacteria Propionibacterium acnes responsabilă pentru apariţia acneei. Pe parcursul acestor cercetări s-a descoperit că este nevoie de o concentraţie foarte mică de alcool (minim 2 %) pentru a face foarte rău pielii.

Citește mai departe

Concentraţiile ingredientelor din produsele cosmetice

Legislația în vigoare în 2013 cu privire la lista de ingrediente ale produselor cosmetice presupune publicarea ingredientele produselor comercializate, în ordinea concentraţiilor lor – începând de la procentul cel mai mare până la cel mai mic. Ingredientele cu concentrație sub 1% pot fi listate în orice ordine dorește producătorul.

De asemenea, pentru a evita confuziile, s-a hotărât ca numele ingredienteler să fie cel din Dicţionarul Internaţional de Ingrediente Cosmetice (INCI), plantele să fie prezente cu denumirea latină, iar vitaminele cu denumirea de laborator.
Regularizarea este valabilă în SUA și Europa.

Pentru Europa s-a emis o regularizare care specifică că apa trebuie listată cu denumirea Aqua, parfumul ca Perfume. Coloranții trebuie listați cu numele lor din Indexul Culorilor (CI), iar nano ingredientele trebuiesc clar indicate pe ambalaj.

Pentru SUA s-a emis o regularizare care specifică că parfumul este denumit Fragrance și este listat pe ultima poziție din lista de ingrediente. Apa este listată Water în SUA.

Citește mai departe

Este nevoie să vă schimbaţi produsele cosmetice pentru a nu se „obişnui” tenul cu ele?

Tenul NU se „obişnuieşte” cu produsele cosmetice aşa cum nici corpul dumneavoastră nu dezvoltă rezistenţă la o dietă sănătoasă. Dacă morcovii sunt sănătoşi pentru noi, vor fi întodeauna sănătoşi, chiar dacă îi mâncați în fiecare zi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru piele, dacă aplicaţi un produs benefic potrivit tipului de ten, acesta va fi întodeauna benefic.

Însa este nevoie sa îi daţi tenului o gamă diversificată de ingrediente benefice, aşa cum şi corpului trebuie hrănit cu o gamă largă de alimente sănătoase.

Unele afecțiuni cutanate pot totuşi dezvolta rezistență la produsele care conţin antibiotice sau antibacteriene, dar acestea sunt medicamente, nu produse cosmetice.

Produse dermatocosmetice, noncomedogenice şi testate dermatologic

Sună foarte ştiinţific, dar ştim ce înseamnă? Foarte multe femei sunt îndrumate în farmacii spre raftul cu produse dermatocosmetice, dar pe ce criteriu se încadrează produsele în această categorie, a dermatocosmeticelor? Când auzim că un produs este dermatocosmetic credem că acel produs are în compoziţie ingrediente cosmetice şi ingrediente farmaceutice şi de aceea este mai bun pentru piele, nu-i aşa?

Adevărul este că termenul dermatocosmetice este doar un termen pompos inventat de industria cosmetică pentru a revigora piaţa cu o „noutate”, acest termen nu are nici o bază legală, nici un sens, niciunde pe glob; şi cu siguranţă nu are nimic de a face cu ingredientele pe care le conţin produsele. Aceste produse nu au nimic în plus faţă de produsele cosmetice, termenul (ca şi în cazul termenului de hipoalergenic – vezi articolul anterior) nu este acceptat de nici o instituţie din domeniul cosmetic, dar cu toate acestea orice companie îşi poate prezenta orice produs doreşte ca şi dermatocosmetic pentru că nu este nimic ilegal în asta. Până la urmă este doar o altă formă de marketing în care ei nu afirmă nimic şi noi presupunem prea multe.

Citește mai departe

Produsele cosmetice „hipoalergenice” sunt mai bune pentru pielea sensibilă?

Cuvântul „hipoalergenic” este un nonsens, în lumea cosmeticii acest cuvânt este doar o altă invenţie din domeniul publicităţii şi al marketingului, termen care ar dori să sugereze că acel produs este posibil să cauzeze mai puţine reacţii alergice decât alte produse şi de aceea ar fi mai bun pentru pielea sensibilă sau cu probleme. A sugera nu este acelaşi lucru cu a afirma, iar în acest caz cu siguranţă produsele cosmetice „hipoalergenice” nu sunt cu nimic mai potrivite pentru pielea sensibilă.

Citește mai departe

Toate drepturile asupra conținutului sunt rezervate Pasagera.ro. Reproducerea informațiilor de pe site este strict interzisă și pedepsită conform legii drepturilor de autor.