Este linalool citotoxic doar dacă rămâne pe piele sau și dacă se clătește?

linaloolÎn 21 august, Pitpalache a pus următoarea întrebare la care am răspuns mai jos mai ales pentru că și eu mi-am pus unele din întrebările ei:

Buna, Pasagera! Este linalool citotoxic doar dacă rămâne pe piele sau și dacă se clătește? Am vazut ca îl am în deodorant; l-am mai avut de curand și în ața dentară, șampon și gel de duș, dar momentan folosesc altele, fără linalool. Ce înseamnă exact faptul că e citotoxic? Efectul e local (o să-mi fie afectată pielea din zona axilei) sau intră în organism și omoară celule pe-acolo?

Știu că oricum e iritant și ar trebui evitat, dar asta mi se pare mai grav. Multumesc!

La data la care scriu acest articol linalool a ieșit din incidența substanțelor citotoxice și este declarat substanță cu potențial alergen și iritant (unul din cei 26 de alergeni cunoscuți din ingredientele cosmetice) la anumite concentrații. Linalyl acetate nu este declarat potențial citotoxic. Cele două substanțe sunt componentele principale ale uleiului esențial de lavandă.

Citotoxic este acel element care are efecte toxice asupra celulelor vii, efecte manifestate prin diverse mecanisme de acțiune (pentru lavandă cel mai comun efect de acest gen este iritația).

În produsele de îngrijire a pielii și nu numai se respectă concentrațiile maxime admise pentru ingredientele cu potențial dăunător asupra organismului nostru pentru că altfel cu siguranță toată populația globului ar fi grav afectată de substanțelele cu care intră în contact zilnic (cosmetice, alimente, băuturi, etc) care au potențial citotoxic, cangerigen, alergen, etc. Pentru mai multe ingrediente folosite în cosmetică există potențiale efecte secundare nedorite însă in general consider că produsele cosmetice cu clătire sau ața dentară ce conțin astfel de ingrediente au potențial dăunător aproape inexistent, iar pentru restul produselor cred că potențialul dăunator este mic dacă se respectă concentrațiile maxime admise* cu precizarea că niciodată nu se poate cunoaște reacția exactă a organismului la o anumită substanță și nici schimbarea reacțiilor în timp, de aceea cred că fiecare dintre noi trebuie să aleaga pentru el.

* Presupun că aceste concentrații maxim admise au fost emise de anumite instituții care țin seama doar de cercetări independente și nu au interese financiare pe piața cosmeticelor, medicamentelor, etc.

Acțiunea substanțelor asupra organismului nostru devine extrem de complicată când vorbim despre componente naturale pentru că pe acestea nu le putem standardiza și nici înțelege așa cum le înțelegem pe cele sintetice. În studiul din 2002 (!!!) care arată potențialul cititoxic a uleiului de lavandă (in vitro) se specifică ceva ce ridică mari semne de intrebare și anume:

‘This study has demonstrated that lavender oil is cytotoxic to human skin cells in vitro (endothelial cells and fibroblasts) at a concentration of 0.25% (v/v) in all cell types tested (HMEC-1, HNDF and 153BR). The major components of the oil, linalyl acetate and linalool, were also assayed under similar conditions for their cytotoxicity. The activity of linalool reflected that of the whole oil, indicating that linalool may be the active component of lavender oil. Linalyl acetate cytotoxicity was higher than that of the oil itself, suggesting suppression of its activity by an unknown factor in the oil. Membrane damage is proposed as the possible mechanism of action.’

Concentrațiile de linalool și linalyl acetate în uleiul de lavandă diferă de la lot la lot!!! și de la specie la specie. În urma studiului intens al componentelor naturale pe care m-am focusat în ultimul timp și mai ales a efectelor acestora asupra întregului organism (nu doar asupra pielii) am ajuns la concluzia că de fapt noi cei, care nu suntem abonați la toate jurnalele medicale existente în lume (care oricum sunt greu de interpretat) și nu suntem la curent cu ultimele descoperiri, teorii și controverse din domeniile care se ocupă de impactul substanțelor asupra organismului uman alegem să folosim substanțe cu potențial dăunător fără să știm că facem acest lucru, iar atunci când știm că trebuie să alegem dacă folosim sau nu un anumit produs cu potențial dăunător nu știm ce alegere să facem pentru că nu avem răspunsuri la întrebarile noastre.

Deși studiul de mai sus pare că ne spune că uleiul de lavandă este citotoxic de la concentrația de 0.25% probabil vă întrebați de ce concentrația maximă admisă în produsele cosmetice nu este 0.24%? Foarte simplu: pentru că testele realizate in vitro (adica direct pe keratinocite, într-un vas de sticlă) nu sunt nici pe departe suficiente pentru a ne îngrijora, mai ales că pielea are și ea barieră naturală iar organismul are mai multe sisteme de apărare împotriva potențialelor daune cauzate de anumite substanțe care ajung în sistemul circulator. Testele necesare pentru a emite astfel de restricții trebuiesc efectuate pe subiecți umani.

Linalool și linalyl acetate sunt două substanțe care ajung în sistemul circulator dacă se aplică pe piele sau se inhalează ulei de lavanda (sau alte uleiuri care le conțin) și acționează în diverse moduri asupra întregului nostru organism (există dovezi științifice despre acțiunea chimică și acțiunea energetică a moleculelor obținute din plante asupra corpului nostru fizic și energetic).

Aceste două substanțe au potențial iritant asupra pielii (există studii) și au potențial cicatrizant și de vindecare asupra pielii (există studii și pentru acest aspect). Deși pare un paradox, acest caz este general valabil în industria cosmetică și general valabil în viață de aceea alegerea depinde de foarte mulți factori și este întotdeauna personală.

Un alt exemplu: Acidul salicilic are nenumărate beneficii pentru piele, dar și el vine la pachet cu o mulțime de potențiale probleme (în special dacă este folosit incorect): persoanele cu alergie la aspirină nu îl pot folosi, deși este un bun anti inflamator este posibil să ducă la apariția iritației și inflamației dacă nu este tolerat bine sau dacă este combinat cu anumite ingrediente ce au și ele potențial iritant.

Acțiunea oricărei substanțe asupra celulelor organismului nostru poate fi negativă și pozitivă în același timp, pentru unii dintre noi efectele unei substanțe fiind total opuse de cele observate de alții: sunt persoane care afirmă că uleiul de lavandă (diluat corect) le-a vindecat pielea ce a suferit arsuri grave (am folosit acest exemplu pentru că de fapt proprietatea de a vindeca pielea a fost descoperită de un medic care a folosit uleiul în acest fel după ce a suferit o arsură în laborator) și sunt persoane care pot spune că uleiul de lavandă le-a cauzat o reacție alergică.

Este foarte greu a alege în ziua de azi și cred că informațiile atât de necesare pentru a face aceste alegeri nu sunt accesibile (pentru cele mai multe jurnale medicale se plătește abonament) și sunt greu de interpretat, iar multe informații din cele accesibile nu mai sunt de actualitate (apar schimbări și de la an la an) sau sunt eronate, scoase din context sau alterate intenționat.

Mai jos aveți o parte dintr-un articol al lui Robert Tisserand, cercetător, lector și consultant, cel mai cunoscut și publicat autor în domeniul componentelor naturale regăsite în uleiuri esențiale și nu numai. Am selectat doar partea despre citotoxicitate.

Research also indicates that other components of lavender, specifically linalool, can be cytotoxic, meaning that topical application causes skin-cell death.

Here lies the fundamental claim of risk, which however is based on a fundamental misunderstanding. Lavender oil was cytotoxic to human dermal fibroblasts and endothelial cells (skin cells) in vitro at concentrations greater than 0.125%. Linalool (35% of the oil sample) had similar toxicity to the essential oil, while linalyl acetate (51% of the oil sample) was more toxic. Membrane damage was thought to be the mechanism of toxicity (Prashar et al 2004). In this type of assay, the test substance is in direct contact with isolated cells in a petri dish. Without that direct contact, cell membrane damage will not take place at those low dilutions. It’s an in vitro test, and you can’t assume that the same effect will happen when you apply lavender oil to the skin, because the skin has a protective barrier: the stratum corneum. However, even if you applied lavender oil to broken skin, it would still not be equivalent to the test using isolated cells, because the dermis is a complex matrix of tissue that contains those cells.

Any type of in vitro test is only suggestive of a possible effect. You can never assume that the same effect will take place in the living body. It might, it might not. Either the cytotoxicity described above will manifest as irritation, or it will be so negligible as to have no importance. The most telling evidence is the fact that lavender oil has been successfully used in wound healing at 4%, with no adverse effects. Dermatological testing also reveals a lack of irritation. In a 48 hour occlusive patch test on 50 Italian volunteers, undiluted lavender oil produced no adverse reactions. Similarly tested at 1%, it produced no reactions in 273 eczema patients (Meneghini et al 1971). Undiluted lavender oil was slightly irritating to rabbit skin, but was not irritating to mouse or pig skin; tested at 10% on 25 healthy volunteers it was neither irritating nor sensitizing (Opdyke 1976 p451). So if there is any cytotoxicity, it’s not significant.

3 comentarii

Scrie un comentariu
  • Si când te gândesti , cat de mult a fost recomandat a fi utilizat uleiul de lavanda .
    De cele mai multe ori nici nu se specifica necesitatea diluarii.
    Prin carti, reviste…etc.
    De ani de zile…

    Si încă se mai recomandă utilizarea acestor uleiuri esentiale, pe ten.

    • Ana,
      Uleiurile esentiale sunt unelte minunate in aromaterapie care pot aduce beneficii majore daca sunt folosite corect. Insa pe ten eu recomand a nu se aplica nici un fel de alergen sau iritant. Este suficient cat de mult este afectata pielea de tratamentele pe care le folosim zilnic pentru diversele probleme pe care le avem sau chiar de mediul extern, nu mai este nevoie sa o agresam si cu alte elemente cu potential alergen cum ar fi alcool, parfum, uleiuri esentiale, etc.

  • Multumesc, Pasagera! Sunt perfect de acord, e foarte greu sa stii ce informatii sa alegi, si chiar cand ai acces la cele mai recente studii, ele sunt doar atat, cele mai recente studii, nu adevarul suprem. Dar macar e informatia cea mai apropiata de adevar la momentul respectiv. Pana cand apare urmatorul studiu, si tot asa.

    Foarte interesant articolul tau. Chiar citisem si eu pe site-ul lui R. Tisserand inainte sa-ti adresez intrebarea, si tin minte ca el nu era de acord cu afirmatiile de pe site-ul Paulei legate de uleiul de lavanda. Initial n-am stiut pe cine sa cred. Apoi m-am gandit: normal ca el o sa apere uleiul de lavanda din moment ce el cu uleiurile esentiale se ocupa! Deci o cred pe Paula. 😀 Asa am procesat informatia atunci. Dar tot ma intrebam daca nu cumva intre timp s-au mai facut ceva studii care sa clarifice cum stau lucrurile. Mai ales ca am vazut ca e peste tot linalool-ul, in detergenti de vase, de rufe, in balsam de buze… Asa ca, multumesc din nou!



Te rog să citești cu atenție articolele de pe acest blog și comentariile (folosește motorul de căutare din partea dreapta, sus), pentru majoritatea întrebărilor tale există deja un răspuns scris. Te rog să îmi scrii așa cum ți-ai scrie ție (reclamele, sfaturile impertinente și altele de genul nu vor fi aprobate).

Comentariul tău va fi aprobat atunci când voi avea răspunsul potrivit întrebării tale și timpul necesar pentru a-l scrie. Din lipsa de timp nu voi răspunde întrebărilor care cer analiza listei de ingrediente a produselor cosmetice.

Pentru recomandări și întrebări despre produsele Paula's Choice te rog scrie mail la info@paulaschoice.ro.

Mulțumesc pentru înțelegere. Multă sănătate!

Scrie un comentariu

Toate drepturile asupra conținutului sunt rezervate Pasagera.ro. Reproducerea informațiilor de pe site este strict interzisă și pedepsită conform legii drepturilor de autor.